milioaneeeeee...de copii pe strada....milioaneeee..

Si astazi este o zi. Scuze, o Zi (cu Z mare de tipar). E ziua copilului si incerc sa ma lamuresc daca asta are o conotatie pozitiva, negativa sau pur si simplu e o chestie neutra. Nu stiu. Totusi, parca e scarbos ca de ziua copilului sa fie postate afise pe care scrie „Copiii strazii nu s-au nascut pe strada. E responsabilitatea ta sa nu ramana acolo”. Din ciclul „casa de copii nu e acasa”, „eu nu bat covoarele pentru ca le doare”, „copiii fac ceea ce vad”, mesajele legate de educatia, protectia sociala si drepturile copiilor sunt prezente pe peretii, televizoarele, revistele, radiourile si creierele noastre exclusiv in abordari agresive, violente, dure, terorizante. E asta singurul mod in care „prinde” un mesaj care vrea sa promoveze comportamente pozitive fata de copii? Am ajuns un neam de maimutoi la care nu merge decat cu socuri elecrice? Ajungem sa ne credem atat de indiferenti si inerti incat consideram ca singurul mod in care mesajele mai percuteaza in mintea si sufletele noastre este torturarea sistematica a emotiilor? Pentru ca numai asa se explica initiativele agentiilor de publicitate si implicit a initiatoriilor de campanii care accepta ca zile precum cea de azi, care ar trebui sa fie frumoase si luminoase pentru copiii nostrii dar si pentru copiii din noi, sa fie murdarite cu „campanii de constientizare” si „initiative civice” care lovesc dur in sufletul oamenilor de toate varstele, copii mai mari sau mai mici.
Educatia nu se face doar la copii, ci si la adulti, iar in acest sens toate campaniile si mesajele negative, agresive, violente, dure, fac o educatie adultilor in defavoarea normalitatii. De ce? Simplu. Pentru ca ii invata sa astepte doar acest tip de mesaj, le creeaza prin repetare un nivel de rezistenta ridicat la problema expusa si implicit un nivel scazut de raspuns si induce, incet dar sigur, senzatia perpetua de nesiguranta, neincredere, dispret pentru o societatea perversa si exhibitionista, care are atatea probleme si le expune in fundu’ gol oriunde are ocazia. Bagpicioru’!

Nu am reusit sa ma lamuresc ce fel de conotatie mai are zilele astea ziua de azi…pentru mine ramane o zi plina de soare in care sunt fericit ca inca mai simt si inca mai pot sa ma bucur ca atunci cand eram copil. La multi ani!